Finanțarea PAC post-2027 și necesitatea menținerii modelului actual bazat pe cei doi piloni pentru asigurarea finanțării consistente a investițiilor în agricultură și pentru dezvoltarea mediului rural, dar și mecanismul de gestionare a riscurilor în agricultură în prim plan la masa discuției între fermieri, personalități și autorități din domeniu.

Adrian Ionut Chesnoiu a participat astăzi la evenimentul AGRI4FUTURE ROMÂNIA: Obiectiv 2035 – Conferința Regională Oltenia, unde a adus în atenția participanților domeniile prioritare pentru investițiile vizate prin PAC post-2027.

💬 Printre acestea se numără dezvoltarea 💦 sistemelor de irigații și gestionarea eficientă a apei la nivelul fermelor și al organizațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații – OUAI.

💬 De asemenea, sunt considerate prioritare 🥩 investițiile în procesarea și marketingul produselor agroalimentare, 📂 digitalizarea și inovarea, precum și ⚠️ dezvoltarea instrumentelor de management al riscurilor.

💬 Un accent important este pus și pe 👩‍🌾 instalarea tinerilor fermieri, pentru care este prevăzut un sprijin de până la 300.000 €, 💶 precum și pe continuarea programului LEADER și a măsurilor destinate dezvoltării rurale. Totodată, sunt avute în vedere mecanisme de sprijin pentru fermieri în 🔺 situații de criză.

📌 Referitor la gestionarea crizelor agricole, Adrian CHESNOIU a reafirmat punctul de vedere comunicat la ⏩️ Întâlnirea ministerială a miniștrilor agriculturii din Grupul VISEGRAD cu 🇧🇬 Bulgaria, 🇭🇷Croația, 🇷🇴 România și 🇸🇮 Slovenia (V4+4) ⏪️, organizat în perioada 5 – 6 octombrie 2026 în 🇸🇰 Slovacia, la Bratislava, la care a participat ca invitat special și 🇮🇹 Italia.

💬 Cu această ocazie a evidențiat faptul că România consideră că gestionarea crizelor agricole trebuie să evolueze de la o abordare predominant reactivă către un sistem predictibil, 🔷 bazat pe prevenție, asigurare și solidaritate, această schimbare fiind cu atât mai urgentă cu cât 🔺 seceta și valurile de căldură nu mai reprezintă evenimente excepționale.

📉 Iar în acest context, gradul de penetrare a asigurărilor agricole rămâne la aproximativ 30% din suprafața agricolă, ceea ce înseamnă că o parte importantă a riscului climatic este suportată în continuare direct de fermieri 👨‍🌾 și, după evenimente severe, de bugetele publice prin măsuri ad-hoc.

În acest sens, România susține o abordare pe straturi de risc.

🟡 Pierderile mici și frecvente trebuie reduse prin prevenție și investiții de adaptare.

🟠 Pierderile medii trebuie transferate prin asigurări agricole.

🔴 Riscurile severe și catastrofale necesită mecanisme publice, reasigurare și, acolo unde este cazul, soluții europene de partajare a riscului.

➡ Aplicarea acestei abordări se poate realiza prin trei priorități la nivel european: 1️⃣ instrumente PAC de gestionare a riscurilor mai puternice și mai flexibile; 2️⃣ acces mai bun la asigurări, fonduri de risc și reasigurare; 3️⃣ continuarea investițiilor în irigații, gestionarea apei, date privind riscul climatic, avertizare timpurie și evaluarea rapidă a pagubelor.

💬 Directorul general al AFIR a subliniat în cadrul Conferinței Regionale Oltenia faptul că viitorul agriculturii nu mai poate fi construit doar prin menținerea modelelor actuale de producție, și că este nevoie de 🔷 investiții inteligente, de un 🟦 acces mai facil la finanțare și de o 🔵 abordare integrată care să conecteze producția agricolă, procesarea, cercetarea și tehnologia.

💬 Privind viitoarea Politică Agricolă Comună, Adrian CHESNOIU a susținut fără echivoc, încă de la începutul demersurilor, menținerea PAC ca politică distinctă, 🌾 cu un buget solid, predictibil și adaptat nevoilor sectorului agricol.

Din acest motiv arhitectura viitoarei PAC 🇪🇺 trebuie să mențină structura pe doi piloni, respectiv FEGA și FEADR.

❗️ Trebuie avut în vedere că pentru România 🇷🇴 este propusă o alocare financiară totală de aproximativ 💶 60,2 miliarde € pentru perioada 2028–2034. Din această sumă, 💶 16,6 miliarde € reprezintă alocarea minimă propusă pentru Politica Agricolă Comună, ceea ce reprezintă aproximativ 27% din alocarea totală.

➡️ În acest context, AFIR susține menținerea bugetului PAC cel puțin la nivelul perioadei 2021–2027, respectiv la aproximativ 💶 21,47 miliarde €, considerând că un buget solid și predictibil este esențial pentru competitivitatea agriculturii și dezvoltarea mediului rural.

💬 În același timp, Adrian CHESNOIU a readus în atenție faptul că România se opune 🔸 plafonării plăților directe la 💶 100.000 €/ beneficiar, precum și aplicării 🔸 degresivității începând de la nivelul de 💶 20.000 € pe fermă, fiind necesară 🔸 continuarea procesului de convergență externă a plăților directe, astfel încât să fie 🔸 reduse diferențele dintre nivelurile de sprijin acordate fermierilor din diferitele state membre. 🇪🇺

ℹ️ Conferințele regionale AGRI4FUTURE ROMÂNIA: Obiectiv 2035 reprezintă platforma de informare, dialog și acțiune susținută de Clubul Fermierilor Romani pentru mobilizarea fermierilor din România în procesul de elaborare a politicilor naționale și europene privind agricultura, precum și stabilirea unui nou model de parteneriat public-privat neguvernamental pentru transformarea agriculturii într-una competitivă, reziliență și sustenabilă.

ℹ️ Ediția Conferinței Regionale Oltenia s-a desfășurat azi, 8 octombrie 2026, începând de la ora 9:00 și a fost găzduită de Hotel Ramada Craiova, la eveniment participând personalități marcate din agri-business și reprezentanți de vârf ai instituțiilor partenere.

https://www.facebook.com/share/p/1CDvq95Qfo

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *